......24 ianuarie este ziua in care sarbatorim an de an, din 1859 incoace, un mare eveniment al istoriei poporului roman: Unirea Principatelor. Este vorba despre Moldova si Tara Romaneasca, doua tari diferite in acele vremuri, dar care s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea comuna a lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, aceasta data este amintita anual prin diferite manifestari, dintre care nu lipseste niciodata “Hora Unirii”, cunoscutul cantec pe versurile poeziei cu acelasi titlu scrise de Vasile Alecsandri si publicate pentru intaia oara, la Iasi, in numarul 51 al revistei “Steaua Dunarii”.
HORA UNIRII Hai sa dam mana cu mana Cei cu inima romana, Sa-nvartim hora fratiei Pe pamantul Romaniei! Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara! Intre noi sa nu mai fie Decat flori si omenie! Mai muntene, mai vecine, Vina sa te prinzi cu mine Si la viata cu unire, Si la moarte cu-nfratire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi si la durere; Unde-s doi, puterea creste, Si dusmanul nu sporeste! Amandoi suntem de-o mama, De-o faptura si de-o sama, Ca doi brazi intr-o tulpina, Ca doi ochi intr-o lumina. Amandoi avem un nume, Amandoi o soarta-n lume, Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, In noi doi un suflet bate! Vin’ la Milcov cu grabire Sa-l secam dintr-o sorbire, Ca sa treaca drumul mare Peste-a noastre vechi hotare Si sa vada sfantul soare, Intr-o zi de sarbatoare, Hora noastra cea frateasca Pe campia romaneasca!
HORA UNIRII Hai sa dam mana cu mana Cei cu inima romana, Sa-nvartim hora fratiei Pe pamantul Romaniei! Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara! Intre noi sa nu mai fie Decat flori si omenie! Mai muntene, mai vecine, Vina sa te prinzi cu mine Si la viata cu unire, Si la moarte cu-nfratire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi si la durere; Unde-s doi, puterea creste, Si dusmanul nu sporeste! Amandoi suntem de-o mama, De-o faptura si de-o sama, Ca doi brazi intr-o tulpina, Ca doi ochi intr-o lumina. Amandoi avem un nume, Amandoi o soarta-n lume, Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, In noi doi un suflet bate! Vin’ la Milcov cu grabire Sa-l secam dintr-o sorbire, Ca sa treaca drumul mare Peste-a noastre vechi hotare Si sa vada sfantul soare, Intr-o zi de sarbatoare, Hora noastra cea frateasca Pe campia romaneasca!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu